Kristály István

A terminat școala primară la Szombathely, iar școala normală la Csáktornya, unde ulterior a fost învățător. La începutul Primului Război Mondial a căzut prizonier la ruși, a fost eliberat după patru ani, apoi a ajuns la Pécs. La începutul anilor 1920 a emigrat în Iugoslavia, a fost învățător la Páde, iar din 1934 director. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost răpit de soldați sârbi și a dispărut fără urmă. A fost colaborator al revistei Mi Irodalmunk, a publicat în Hétről-Hétré. A aparținut cercului Kalangya, între 1934 și 1940 a fost unul dintre cei mai prolifici colaboratori ai revistei. A scris și scene de teatru. A apărut în almanahul Vagyunk (1928), în Almanahul din 1929 al Bácsmegyei Napló, în Almanahul Mi Irodalmunk (1931), precum și în antologiile Ákácok alatt (1933) și A diófa árnyékában (1942).