Kis délvidéki demográfia

Studiul, realizat ca o publicistică nobilă, care abordează problemele demografice din Voivodina, Bačka de Nord și Banatul de Nord, prezintă declinul populației maghiare în oglinda datelor recensământului din opt comune din Voivodina, respectiv Bačka de Nord și Banatul de Nord, în orașele și satele acestora. Cartea este compusă din treisprezece părți. Prima parte se ocupă cu prezentarea situației demografice din Voivodina. Punctul de plecare îl constituie datele recensământului din 1991. Subiectul și comparația se bazează în principal pe datele recensămintelor oficiale efectuate după cel de-al Doilea Război Mondial. În cadrul acestora, se discută mai detaliat despre iugoslavi, ca „nouă națiune”, despre căsătoriile mixte și despre evoluția naționalității descendenților născuți în căsătorii mixte.

Pornind de la datele finale și oficial publicate ale recensământului din 1991, cartea tratează separat problemele demografice ale populației maghiare din comunele Subotica, Ada, Apatin, Kanjiža, Mali Iđoš, Bačka Topola, Senta și Sombor – în primul rând declinul drastic al populației la nivel de comună, abordând tendințele de depopulare observate în anumite așezări. În volumul bogat ilustrat cu tabele și grafice, se discută și despre evoluția numerică a populației maghiare din cele opt comune din Banatul de Nord – Kikinda, Čoka, Novi Kneževac, Novi Bečej, Zrenjanin, Srpska Crnja, Žitište și Sečanj. Autorul se ocupă separat de declinul și îmbătrânirea populației din patru așezări (Toba, Srpska Crnja, Torda și Itebej) care și astăzi pot fi considerate sate tipic maghiare.

A douăsprezecea parte, sub formă de eseu, prezintă evoluția numerică a populației de naționalitate maghiară din Novi Sad de la înființarea așezării până în prezent. În ultima parte, a treisprezecea, Antal Biacsi își încheie analiza prin prezentarea datelor demografice și naționale ale Republicii Federale Iugoslavia.