Értelmiségi vártán

PREFAȚĂ

Schimbările din Europa Centrală din anii 1990 nu au trecut, și nici nu puteau trece, fără să lase urme asupra atitudinii, manifestărilor, sistemului de valori și imaginii intelectualității maghiare din Iugoslavia. Dintre actorii mai vechi, unii s-au cufundat în tăcere, au fost constrânși la pasivitate, iar cei condamnați la tăcere au avut ocazia să vorbească, ceea ce a permis și a inițiat un proces de reevaluare. A început și organizarea politică, dar în timp ce maghiarii din Transilvania și din Slovacia aveau politicieni precum László Tőkés sau Miklós Duray, care au început și au asumat lupta pentru maghiarime chiar și în perioada comunistă mult mai periculoasă, și care, din cauza atitudinii lor morale, au fost persecutați de puterea de atunci, în sudul Voivodinei, în fruntea luptei politice a maghiarilor au stat, în mare parte, politicieni care în perioada comunistă au ocupat funcții înalte de stat și au fost, printre altele, executanții oprimării maghiarilor din Iugoslavia. Această conducere cu mentalitate de vulpe a recunoscut însă la timp oportunitățile schimbărilor politice, și-a schimbat direcția la momentul potrivit și a preluat conducerea luptei politice a maghiarilor din sudul Voivodinei, profitând, în special pentru propria carieră, de aceste schimbări sociale. Acesta a fost unul dintre motivele, dar poate cel mai decisiv, pentru care un grup semnificativ de intelectuali necompromisi în perioada comunistă nu a fost dispus să colaboreze cu acest strat de lideri cameleonici, ceea ce a lăsat organizația de interese fără un strat intelectual.

Numărul mic de specialiști educați, care, având în vedere interesele maghiarilor, au fost totuși dispuși să își asume calitatea de membru și mandate, au fost din ce în ce mai des marginalizați și excluși din VMDK din cauza metodelor vechi bolșevice, acuzatoare fără principii și de votare a conducerii. Golul a fost umplut cu indivizi gri, fără opinie, ușor influențabili, care se potriveau perfect în mașinăria lor de votare moștenită din timpurile bolșevice. Astfel, maghiarii din Iugoslavia au ajuns la cea mai critică perioadă a luptei lor politice postbelice, ale cărei consecințe vor fi elucidate doar de viitor.

Soarta minoritară de peste șaptezeci de ani și, în cadrul acesteia, perioada comunistă de aproape cincizeci de ani, au provocat răni atât de adânci în sufletul intelectualității maghiare din Iugoslavia, încât în multe cazuri împiedică un comportament moral, asumarea conștientă a identității naționale, apărarea curajoasă a națiunii, recunoașterea importanței performanței suplimentare necesare care decurge din situația minoritară etc., dar mai ales unitatea în interesul națiunii. Acest strat intelectual s-a fragmentat în nenumărate grupuri de interese, iar dacă nu va reuși în curând să se regăsească și să acționeze organizat, acest lucru ar putea fi fatal pentru maghiarii din Iugoslavia.

Această carte încearcă să lumineze frământările, evoluția, manifestările etc. intelectualității maghiare din Iugoslavia din acești câțiva ani, fiind compusă dintr-o selecție de articole publicate în ziarele, săptămânalele și lunarele din acea perioadă. Prin urmare, nu are o linie de gândire unitară, dar, într-un mod specific, este probabil să lumineze și să ofere o explicație pentru comportamentul acestui grup intelectual la începutul anilor 1990. Dar, așa cum din perspectiva apropiată, din cauza copacilor nu se poate evalua mărimea și calitatea pădurii, la fel este imposibil să se judece corect evenimentele din zilele noastre sau din trecutul recent fără erori. Este sigur că există în carte constatări care nu vor rezista criticii timpului, chiar dacă la momentul scrierii lor, în posesia cunoștințelor de atunci, aceste opinii păreau corecte și logice. Desigur, dintr-o perspectivă istorică adecvată, posteritatea le va judeca și le va evalua mai precis.

Subotica, 26 februarie 1994.

Schimbările din Europa Centrală din anii 1990 nu au trecut, și nici nu puteau trece, fără să lase urme asupra atitudinii, manifestărilor, sistemului de valori și întregii imagini a intelectualității maghiare din Iugoslavia. În mod similar, s-au schimbat și condițiile politice externe și interne, precum și condițiile de viață, care determină situația, șansele culturale, politice și economice ale minorității maghiare din Iugoslavia, dar nu numai, sarcinile care decurg din aceasta și întregul său viitor.Intelectualitatea are un rol semnificativ în modelarea acestor influențe, putând influența în mare măsură, prin exemplul și activitatea sa, direcția pozitivă sau negativă a acestor schimbări sociale și politice. Însă, soarta minoritară de șaptezeci de ani și, în cadrul acesteia, perioada comunistă de cincizeci de ani, au provocat răni atât de adânci în sufletul intelectualității maghiare din Iugoslavia, încât în multe cazuri împiedică un comportament moral, asumarea conștientă a identității naționale, apărarea curajoasă a națiunii, recunoașterea importanței performanței suplimentare care decurge din situația minoritară, dar mai ales necesitatea unității. Acest strat intelectual s-a fragmentat în nenumărate grupuri de interese, iar dacă nu va reuși în curând să se regăsească și să acționeze organizat, acest lucru ar putea fi fatal pentru maghiarii din Iugoslavia.

***

Cartea noastră încearcă să lumineze dezbaterile și problemele care au avut loc în ultimii ani în rândul intelectualității maghiare din Iugoslavia, materialul său fiind compus din articole publicate în săptămânale și reviste. Nu doar că iluminează, dar și explică acele manifestări și frământări intelectuale care au caracterizat această perioadă.

Volumul nostru este împărțit în cinci părți. Prima tratează relația dintre intelectualitate și morală, a doua – încercările de unire, a treia – responsabilitatea față de minoritate, a patra – obligațiile mass-media față de minorități, iar a cincea este un raport final privind situația maghiarilor din Iugoslavia. Este posibil ca autorul să aibă observații și constatări care nu vor rezista criticii timpului, dar este cert că, la momentul scrierii lor, acestea păreau corecte și logice, și că este imposibil să se evalueze evenimentele sociale și politice actuale sau din trecutul recent fără erori. Cu alte cuvinte: nu există îndoială că, privind retrospectiv din perspectiva istorică adecvată, vom putea judeca mai precis aceste constatări. Cu toate acestea, Értelmiségi vártán (La pândă intelectuală) nu este doar o lectură care provoacă gândirea, ci și un document de epocă valoros despre evenimentele și fenomenele care au definit conștiința noastră națională în prima jumătate a anilor nouăzeci.