Emberek a Karas mellől

Despre acea regiune, despre oamenii acelei regiuni vorbesc povestirile lui Erzsébet Börcsök, pe care nimeni nu le-a prezentat încă în literatura noastră. În volumul lui Erzsébet Börcsök ne întâlnim cu regiunea Bega și Caraș și cu viața de odinioară. În acest peisaj s-au luptat oameni ciudați, s-au format destine ciudate. Scriitoarea prezintă evenimentele, cotidianul, culorile, idilele și dramele timpului trecut ale unei lumi îndepărtate de toate, uitate de Dumnezeu – așa cum le-a văzut. Iar viziunea ei este individuală: privește totul prin ochii femeii, ai soției, iar temele sale le extrage cel mai adesea din viața femeilor, a familiei. În scrierile sale prind viață brazdele, câmpurile, străzile orășelelor și satelor, penumbra camerelor răcoroase și drumurile prăfuite, însorite, fermele și norii.

Pe scriitoare și pe oamenii despre care vorbește în povestirile sale, legături indisolubile de iubire, de afecțiune copilărească îi leagă de peisaj și nu-și pot imagina viața în altă parte. Omul și mediul său s-au contopit inseparabil în timp. Despre acești oameni, despre figurile lor care se pierd încet în trecut, în uitare, vorbește Erzsébet Börcsök cu vocea ei blândă, feminină.